“Thank goodness the wind doesn’t flatter me: it’s like a councilor who makes me feel what I’m really made of.” Adversity can have its benefits—like the ugly, poisonous toad that wears a precious jewel in its forehead. In this life, far away from the civilized world, we can hear the language of the trees, read the books of the running streams, hear sermons in the stones, and discover the good in every single thing” – “As you like it”
Sunt renumite referirile la magie din operele marelui Shakespeare si incantatiile continute in multe din dramele sale. Foarte interesante sunt anologiile
din piesa “Visul unei nopti de vara” cu vrajile de dragoste, scenarii misterioase petrecute in codrul vechi al Ardenilor din “inima Angliei”, unde au loc multe din ctiunile lui Shakespeare.
Interesant este denumirea veche a piesei “Visul din noaptea verbenei”(in spaniola “”Sueño en Noche de Verbena”). De altfel planta este folosita tot sub patronajul unor zeitati ratacite tot atunci prin padure, odata cu indragostitii si traind aceeasi drama a intunecarii iubirii
Leacul este aceasta planta data de craiul zanelor,
OBERON- “Floare, floare-nsîngerată De-a lui Cupidon săgeată Ochii farmecă-i pe dată ! Şi să-i pară dalba fată Că-i o stea care-şi arată Strălucirea fără pată. Pentru setea-ţi necurmată, Leacul doar la dînsa-l cată !(Seîntoarce Puck.)PUCK Crai al cetei de pitici, E Helena-n preajmă-aiciV Tii, grozave întîmplări ! Cel pe care l-am vrăjitVine-n urma ei, spăşit… Proşti sînt bieţii muritori !
(surse vechi spun ca planta ar fi aparut din lacrimile lui Isis care il plangea pe Osiris), certat in acest timp cu soata divina Iata ca si zeii si oamenii cauta in acest codru magic, dragostea pierduta. Cu ajutorul plantei, la care se fac diverse referiri mai evidente sau mai putin evidente in toata piesa, perechile se refac in forma initiala si cea divina si cele doua umane care se amestecasera intre ele, ne arata dramaturgul datorita unei vraji. In padurea in care se desfac si se refac destine miracolul dragostei este sustinut de zei.
“Fii din nou precum erai, Vezi din nou precum vedeai, A Dianei floare blîndă Floarea lui Amor să-nfrîngă Trezeşte-te din somn, iubita mea !” spune Demeter dupa ce picura pe ochii iubitei regasite elixirul dat de zeita.. Aflam ca aceasta planta, verbina caci reusim s-o indentificam , desi nu era numita direct de la inceput, sta sub patronajul Dianei.
Sir James Frazer in nu mai putin renumita “Creanga de aur” , cea mai mare opera despre ritualuri si samanism, apreciata foarte mult si de Mircea Eliade, merge in mitul central cel al zeitei Diana, patroana codrului ..unde se afla un templu tot in cautarea unei plante magice care este dezvaluit la sfarsitul cartii a fi vascul. Important este ca planta care reface iubirea este consemnata de cei doi autori de geniu a fi zeita Diana. Despre asta vom vorbi foarte mult in articole viitoare, toata natura fiind de fapt sub semnul divinului feminin,
De la inceputul ratacirilor prin codrul magic al celor doua perechi de indragostiti, verbina, si se dovedeste clar ca este vorba chiar de aceasta planta, si chiar Shakespeare o numeste pana la sfarsit, este denumita in mai multe feluri dar in analogie cu Amor. Ea chiar apare si ca “sageata lui Amor” or stim ca Verbena Officinalis mai poarta denumirea de “sageata domnului” si am mentionat in prima parte a acestui articol faptul deosebit de important ca Mircea Eliade face referire speciala la verbina in “Mitul eternei reintoarceri”, considerata una din cele mai valoroase opere ale sale dupa “Istoria ideilor si credintelor religioase” si o pune in relatie cu Isus Hristos, oferind si rugaciunea care se face in numele Mintuitorului in momentulul culegerii acesteia.
Devine fascinanta astfel povestea atat de ramuroasa a acestei plante care se intantinde mult mai mult in negura timpului si la celti, druizi si apoi la romaNI.
Revenind la opera lui Shakespeare, o alta piesa a carei actiune se petrece tot in codrii Ardenilor, “Cum va place” arata chinurile dragostei pierdute si regasite precum si descoperirea de sine, amestecul oamenilor simpli, a haiducilor veseli cu regii, toti rataciti in aceasta faimoasa padure. De altfel, aflam din documentele vremii ca si casa lui Shakespeare insusi era situata langa aceasta padure si ca dramaturgul ar fi relatat in anumite scrieri ale sale ca acolo se petreceau intr-adevar si lucruri supranaturale. De altfel cum gasim si la criticii de marca ai lui William Shakespeare, acesta a fost crescut chiar in aceasta regiune intr-un cadru pastoral, invatand despre puterile vindecatoare ale padurii (scriitorul suedez Carl-Göran Ekerwald, a gaseste multe asemanari intre scrisul lui Shakespeare si filozofia naturala a lui Rousseau, numindu-l pa Shakespeare “Rousseau before Rousseau.” Ideile pe care acestia le-ar impartasi sunt conform lui Ekerwald, traiul in comuniune cu natura, fratia dintre oameni, suprematia emotiilor, si neincredere in constatarile stiintei.
Importanta emotiilor, o alta trasatura naturala, este exemplificata prin lacrimile lui Jacques din piesa “As you like it” (“Cum va place”) sau in “Timon si Atena”, cand Timon ii vorbeste lui Falvius care plange: “
What! dost thou weep? Come nearer. Then I love thee,/
Because thou art a woman, and disclaim’st/ Flinty mankind; whose eyes do never give,/ But thorough lust and laughter”. […]
Shakespeare a observat natura feminina si masculina in fiecare fiinta omeneasca, subliniaza Ekerwald , ceea ce poate fi observat in amestecul sexelor in majoritatea pieselor. Rosalinda in “cum va place se deghizeaza si traieste ca pastor”
Shakespeare,mai afirma ca natura este cel mai de pret invatator. “(..) is what Nature tells you if you listen, […]
tongues in trees, books in the running brooks,/ sermons in stones, and good in everything”
Ekerwald demonstreaza ca originea rustica a lui Shakespeare este atestata astfel in piesele sale ” As a former country boy, he knows rural life in detail, and he makes use of this knowledge naturally.
Harold Bloom, marele autor, critic si profesor al umanitatii, ne demonstreaza puterea padurii de a schimba vietele si personalitatile1. El pretinde ca povestea de dragoste dintre Rosalinda si Orlando se putea petrece numai in codrii Ardenilor, pentru ca pur si simplu “simply because “the forest of Arden dissolves hierarchies, at least for a blessed
time”.