Cu planta Muma padurii “ remediu pentru orice boala” sunt afumati copiii ca sa nu mai planga noaptea. Se rosteste si un descantec: “Muma mumelor”/, Muma padurilor/Eu te strig /Tu sa-mi raspunzi/Eu iti dau/Tu sa-mi dai/Eu iti dau plansul copilului meu/Tu sa-mi dai odihna ta/Sa dorma ca lemnul/Sa taca ca ulmul/Cum dorm pasarile in tine/Asa sa dorma la mine.
In mod surprinzator vedem cum cel care rosteste descantecul se adreseaza cu incredere unei forte care de obicei e considerata periculoasa. Apare in povesti cu o conotatie negativa. Sau in alte descantece tot cu o conotatie negativa, ostila.
Trebuie alungata prin descantec.
” tu, Muma Pădurii,/tu, MiazăNoapte,/şi tu Mamorniţo,/voi câte trele să plecaţi ,/pe fată-n pace s-o lăsaţi,/să n-o mai ciupiţi,/să n-o mai necăjiţi,/să n-o mai olecăiţi,/ci să vă duceţi la copiii voştri,că v-adastă cu mesele-ntinse,/cu făclii aprinse,/să măncaţi, să ospătaţi,/pe ea s-o certaţi,/s-o lăsaţi curată, luminată,/că eu cu descântu te-am descântat,/cu cuţitul te-am tăiat,/de la ea te-am depărtat … ”
Omul o invoca sau o blestema, dupa caz, dupa cum are nevoie sau nu de ea, dar nu se teme, nu se teme mai ales pentru viata copilului sau desi in povesti ea pare sa fie tocmai spaima copiilor. Din descantec ar rezulta mai ales ca este mai degraba spaima spaimei copilului. Brrr, vorba unui foarte indragit personaj pentru copii. Un copil cu parul blond si foarte istet numit Tic, pe care ni l-a dat Constantin Chirita. Si care avea aceeasi spaima in padure. Dar el chiar se temea de Baba Cloanta si indragea zanele, ca orice copil, caruia adultii ii spun ca nu exista. Insa i se adreseaza in descantece ca sa-i protejeze pe copii de spaime. Care spaime le sunt provocate de ea.
Oare cine este sau ce este Muma Padurii?
Pe poteca riscanta dar si provocatoare a acestei cautari, in mod si mai surprinzator aflam ca planta este si folosita si astazi:
“In caz de icter, ca si afectiune hepatica, si afectiune splenica se recomanda un amestec de ceaiuri: 50 grame de radacina de papadie, 25 grame de flori de cicoare, 25 grame de vinarita (numita si muma-padurii) si 25 grame de ventrilica. Se amesteca bine aceste plante. Se beau incetul cu incetul in timpul zilei 2 cesti neindulcite”.
Aflam ca planta Muma Padurii se numeste Vinarita (Galum odorata sau vechi Asparila odorata si este o planta de leac. Vinarita, supranumita “sanziana padurii”. Planta buna pentru inima ficat si sange, Cu ea se faceau fumigatii. In engleza “bel dame” (baba harca, muma padurii, ciumafaie,vrajitoare). In protectia ei sta linistea copilului. Protectie de ganduri visuri rele, greutati.
Legat de denumirea de “sanziana” pe care in mod surprinzator o intalnim printre numele acestei plante, putem sa mai amintim aceasta deosebire marcanta intre sanziana si dragaica ca si reprezentare, pe care o vom dezvolta cu alt prilej. De mentionat este faptul ca desi dragaica si sanzienele sunt considerate echivalente, au conotatii diferite, dragaica fiind considerata “sperietoarea copiilor” pe cand sanzienele inverzesc campii. Oricum amandoua sunt zeitati ale naturii. Povestea aceasta merita dezvoltata mai pe larg. Aici este surprinzatoare si demna de consemnat insa denumirea de sanziana asociata cu “muma padurii”.
Tot Muma Padurii a fost denumita si Lathraea squamaria un parazit al radacinii de foioase : stejar, fag, plop si care germineaza numai in preajma radacinii de baza, a arborelui, prin niste umflaturi pe care le are plasate in dreptul radacinii, numiti haustori.
